Salut, in acest articol care vreau să fie un ghid despre cum să cumperi diverse obiect si cum să te fereşti de tepe. Acest articol este prima parte dintr-o serie de articole articole care se vor invarti in jurul cuvântului samsar.
In prima parte am să vorbesc la general la general despre samsari: ce înseamnă samsar, tipuiri de samsari, părţile pozitive părţile negative ale samsarilor auto, rolul lor in societate, ce tipuri de oameni se ocupa cu aceasta meserie, varietăţi ale samsarilor si tipuri elevate de samsari, ritailari sunt samsari?, a fi samsar sau negustor sau vânzător/comerciant in afara de cei care sunt angajaţi este o afacere.
Cum am spus si mai sus vreau ca aceasta serie de articole să servească drept ghid, prima parte va fi un ghid general cum să cumperi si la ce să fi atent dar si un pic de istorie despre negustor, samsari, comisionari, comercianţi, etc. Începând cu pacea a doua din seria de articole despre care vorbeam mai sus ma voi axa pe samsarii auto dar si bişniţarii/geambaşii auto.Vreau să subliniez faptul că este o linie foarte subţire a percepţiei mari majorităţi din populaţie intre samsarii si bişniţari/geambaşi de multe ori oamenii nu fac diferenţa si baga ambele categorii in aceeaşi „oala” dându-le o conotaţie negativa cu toate ca in realitate una din categorii este mai negativa adică cei care sunt bişniţari/geambaşi iar samsarii sunt sinonimi cu negustorii sau comisionarii, teoretic ei cumpără si vând mai departe contra uni comision care poate varia.
Atenţie la aceasta confuzie!
Cu toate ca si eu in acest articol probabil că voi folosi cuvântul samsar cu conotaţie negativă pentru că cititorii să înţeleagă mai uşor dar o să încerc să reduc si să explic formele si înţelesurile cuvintelor samsari, bişniţari, geambaşi auto.
In Dex samsar/i reprezintă persoană care intermediază afaceri de vânzare-cumpărare; misit. ♦ Fig. Persoană care face din orice lucru obiect de negoț. Tot in Dex mai există o varianta a cuvântului samsar/i persoană care mijlocește o afacere negustorească;
Tot din Dex negustor înseamnă, persoană care se ocupă cu comerțul (particular); comerciant.
Geambaş/i înseamnă 1. (Înv.) Înșelător, trișor. – 2. Persoană care vinde cai. Tot din dex.
Bişniţar/i înseamnă conform Dex: Persoană care face bișniță; gheșeftar. Persoană care practică afacerismul, realizând profituri personale pe căi necinstite, meschine; gheșeftar. Persoană care se ocupă cu afaceri mărunte (și necinstite); găinar. afacerist, profitor, speculant.
Istoria negustorilor, samsarilor, comercianţilor:
În ierarhia socială veche, erau considerați ca piloni ai societății: clerul, nobilimea, cetățenii și a patra grupă erau negustorii. Aceștia erau de regulă de ceilalți urâți și persecutați, pe considerentul că avutul lor provine din înșelăciune. Dar în același timp erau și prețuiți pentru schimburile comerciale, sau culturale, care erau realizate de negustori. Prin secolul XII negustorii s-au străduit să existe și o breaslă a negustorilor, astfel au luat naștere breslele negustorilor, iar în Germania apar orașele hanseatice. sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Negustor

Tipuri de samsari:
Samsarii/Bişniţarii de legume, este una dintre cele mai simple forme de negoț, ce fac samsari aceştia specializaţi pe fructe si legume in funcţie de sezon si in lunile de presezon si miezul ierni. În lunile de sezon se duc la micii/medii sau chiar marii producători de legume din judeţele care practica agricultura de subzistenta si cumpără cu un preţ mult mai mic de cat cel al pieţii cantităţi mari de legume (roşii, ardei, castraveţi, salata, vinete, etc) la fel fac si cu fructele de sezon (căpşuni, cireşe, vişine, caise, piersici, mere, etc) după ce le cumpăra de la producători/ţărani se duc in piaţa îşi iau si certificat de producător pe spaga de la primărie si vând in piaţa la preţ dublu, triplu mai ies si in pierdere câteodată fiindcă fructele si legumele sunt perisabile si asta este riscul la comercializarea lor, dar pierderile sunt rare deoarece îşi iau marje de pierdere destul de mare care este introdusă in acel adaus amintit mai sus.
In presezon cumpără fructe si legume din Turcia, Grecia, Spania, Siria, etc si le vând drept ca sunt romaneşti când la noi in tara in sere si solarii sunt inca necoapte, păcălind oameni care cum par crezând ca sunt legume,fructe romaneşti mai gustoase nu fara gust ca cele din import, totodată umplu pieţele cu fructe si legume din import pun monopolul pe pieţe si îi sufocă pe ţăranii si producătorii autohtoni.

Lege încearcă să îi protejeze tot mai mult pe producătorii autohtoni si săi împiedice tot mai mult pe samsarii de legume care sunt cu un pas înainte si prin diverse metode cu certificate false si aşa mai departe reuşesc să le o ia înfăţa producătorilor. Legea pentru producători de multe ori mai mult îi încurca si le îngreunează afacerea, in timp ce samsari prospera in continuare.

Uitati un nou proiect de lege într-un reportaj ştirile PRO TV, menit să îi sprijine pe producătorii.
Un alt reportaj tot marca ştirile Pro tv despre evaziunea fiscala făcută de afacerişti si samsari importatori de legume:
Un alt reportaj de data asta a celor de la Digi24 despre cum samsarii de legume/fructe umfla preturile, uitaţi un fragment din articolul apărut pe Digi24:
Preţurile legumelor şi fructelor diferă de la un oraş la altul, chiar şi cu 10 lei
Cireşele, de exemplu, fructe de sezon, pot fi cumpărate la Craiova cu 7 lei kilogramul, în timp ce la Braşov se vând şi cu 15-20 de lei. Explicaţia se regăseşte, în primul rând, în puterea de cumpărare, care diferă de la o zonă la alta. Evident, din acelaşi motiv diferă şi comisionul încasat de comercianţi – cei mai mulţi intermediari care cumpără produsele de la micii fermieri.
De departe, printre cele mai ridicate preţuri din ţară, în pieţe, sunt la Braşov. Un kilogram de castraveţi costă între 2,5 şi 6 lei, iar un kilogram de ardei între 10 şi 17 lei.
Dacă la producătorii autohtoni kilogramul de cartofi porneşte de la un leu, la tarabă ajunge și cu 4 lei.
Bucureştenii care merg la piaţă trebuie să se înarmeze cu răbdare şi să aibă timp să se plimbe printre tarabe. Preţurile variază de la un vânzător la altul, în primul rând în funcţie de provenienţa mărfii.
„Guvernul descurajează producătorul. Automat, roșia străină este mai ieftină ca cea românească. Cea românească este 10 lei kilogramul, iar cea străină este 6 lei kilogramul”, spune un comerciant.
„Astea românești sunt trufanda, abia au ieșit și astea de import găsești și vara, și iarna, și oricând”, spune un alt comerciant.
Diferenţe mari sunt şi la preţurile fructelor. În timp ce la o tarabă aflată la intrarea în piaţă, un kilogram de cireşe româneşti costă 14 lei, la câţiva metri mai încolo, aceleaşi fructe pot fi cumpărate şi cu 7 lei.
Preţurile nu diferă numai de la un oraş la altul, ci şi de la o piaţă la alta. Astfel, cei care aleg să-şi facă cumpărăturile dintr-o piaţă centrală vor plăti mai scump pentru aceleaşi produse pe care le pot cumpăra şi din pieţele aflate la periferie.
„Cartofii sunt 3,50 lei și castraveții sunt 2,50. 20 de bani dacă am în față sunt mulțumit, că nu am servici. Rămân și eu cu două-trei sute de mii (lei vechi – n.r.)”, spune un comerciant din Iași.
Abia apărute, cireşele se vând cu 7 lei kilogramul.
Cum diferă preţurile de la un oraş la altul
Bucureşti
roşii: 5-6 lei/kg
varză: 1-1,5 lei/kg
cartofi: 1,5-2,5 lei/kg
castraveţi: 2-2,5 lei/kg
căpşuni: 4-6 lei/kg
cireşe: 7-15 lei/kg
Braşov
roşii: 7-10 lei/kg
varză: 3 lei/kg
cartofi: 3-4 lei/kg
castraveţi: 2,5-6 lei/kg
căpşuni: 7-10 lei/kg
cireşe: 15-20 lei/kg
Iaşi
roşii: 5,6 lei/kg
varză: 2,5 lei/kg
cartofi: 3,5 lei/kg
castraveţi: 2,5 lei/kg
căpşuni: 8 lei/kg
cireşe: 7 lei/kg
Craiova
roşii: 5 lei/kg
varză: 1,5 lei/kg
cartofi: 2 lei/kg
castraveţi: 2,5 lei/kg
căpşuni: 6 lei/kg
cireşe 8 lei/kg
Sursa www.digi24.ro
Acum ca am terminat cu samsarii de explicat cum stă treaba cu samsari de legume si fructe din Romania care au monopolizat piaţa si importurile, am să trec mai departe la samsarii de flori.
Samsari/bişniţar de flori au acelaşi obiceiuri ca cei de legume doar ca schimbam marfa, din legume/fructe in flori, multi au florari ilegale, vând la colt de strada sau in pieţe. Ce fac ei, cumpără din depozite specializate pe importul de flori in special din Olanda, flori care de multe ori au mici defecte si sunt importate in tara ceva mai ieftin din Olanda.
După ce leau cumpăraţi din depozit le vând mai departe in florari proprii sau in pieţe, colt de strada bineînţeles făcând evaziune fiscala. De cate ori v-aţi dus la o florărie si va eliberat bon fiscal? eu am fost de multe ori si nicio data nu am primit bon fiscal, de multe ori florăriile nu sunt înregistrate la registrul comerţului practic ei vând ilegal, ce sa mai vorbesc de cei din pieţe sau de la coltul străzii, se face evaziune la greu in domeniul florilor.Samsari de flori mai cumpără bineînţeles fara acte si de la putinii producătorii locali de flori si le vând in florari/pieţe la preţ dublu triplu.
Potrivit unui articol din părut in adevarul.ro: Comercianţii de flori au fost subiectul unor verificări operative ale inspectorilor fiscali în perioada 26 februarie – 5 martie, iar ca rezultat al abaterilor constatate au fost aplicate amenzi în sumă de un milion de lei. Din cei 359 de contribuabili verificaţi, 311 au admis încălcări, transmite IPN.

Citeşte mai mult: adev.ro/nksily
Acum ca v-am explicat cum sta treaba si cu samsari de flori, am să trec la samsari imobiliari si mafia retrocedărilor si drepturi litigioase.
Aceşti samsari intra într-o alta categorie chiar de mafioţi multi dintre ei au pile mari in politica si in justiţie la notari, avocaţi si chiar judecători. Alti sunt chiar politicieni in persoana care îşi sporesc profitările din piaţa imobiliara, retrocedări si altfel de afeceri imobiliare.
Multi dintre aceşti samsari, mafioţi si politicieni sunt organizaţi in grupuri si fiecare dintre ei in funcţie de rolul, importanta si influenta lor in afacere îşi trag mare parte din profit. Organizaţiile fiind organizate într-un fel de sistem piramidal cu multi oameni implicaţi, sunt greu de spart si detectat de autorităţi pentru ca odată ce sunt prinşi pica foarte multi oameni cu funcţii care au luat spaga si intra toţi la puşcărie sau cel putin o parte mare dintre ei.
Va dau un articol si un reportaj făcut de cei de la Antena 3 despre bătaia de joc a sămsăriilor imobiliari.
Retrocedări ilegale, samsari imobiliari, oameni lăsaţi pe drumuri şi bani care au scăpat printre degete. Sumele la care se ridică pagubele create de cei care au profitat de proasta organizare, sunt de ordinul miliardelor.

Adrian Măniuţiu vă prezintă un interviu cu actualul şef al ANRP-ului, George Băeşu.

„Vorbim de valori recunoscute până în 2011. Vorbim de suma 13,4 miliarde lei. (…) După 2013 când s-a schimbat cadrul legislativ, am acordat despăgubiri de 1,5 miliarde de lei şi am emis titluri de compensare în puncte de 750 de milioane de lei”, a explicat acesta.

Adrian Măniuţiu a prezentat în cadrul ediţiei de astăzi a emisiunii „Income Magazine” lista dată de ANRP către ANAF, în care sunt furnizate informaţii despre modul în care reuşeau samsarii să pună mâna pe proprietăţi de valoare.
Răspunsul transmis de ANAF este de-a dreptul halucinant:
Şeful ANRP, Gheorghe Băeşu, a vorbit şi despre modul în care ar fi posibil să se ia în considerare confiscările acordate la Fondul Proprietatea, acolo unde cererile şi retrocedările s-au realizat în baza unor falsuri, iar procesul de retrocedare a presupus compensarea prin acordarea de acţiuni, nu prin bani.Sursa Antena 3.
După ce v-am explicat cu sta treaba si cu samsarii/bişniţarii imobiliar si ce fac ei bineînţeles doar o parte de excrocheriile practicate de ei altfel nu mai termin acest articol nici într-o săptămână, închei acest articol si va amintesc ca scopul principal al samsarilor este sa castige cat mai mult, dublu, triplu chiar si mai mult cu un efort minim si prin tot felul de excrocherii indiferent de ce fel de marfa au: mobila, imobila, perisabila, neperisabila, obiecte de arte, animale, etc.

Partile pozitive ale samsarilor auto:

• diversifică oferta
• reduc preturile masinilor vandute de romanii particulari, care le-au cumpărat din reprezentanta
• reduc si preturie parcurilor auto
• cresc numarul masinilor scond hand

Partil negative ale samsarilor auto:

• masini multe cu defecte
• multe masini cu carti de intretinere false
• masini cu elemente revopsite si chituite
• masini cu km dati înapoi
• masini cu accidente grave reparte prost sau manarite bine
• masini furate
• masini cu probleme in acte
• anunturi minicinoase

Ma opresc aici pentru ca lista poate continua.

Rolul samsarilor/gambasilor in societate!

Rolul samsarilor in socitate este acela de a diversifica oferta, fac accesibila marfa indifernt de tipu ei, fac evaziune fiscala, permit negocierea, cresc preturile artificial sau le scad in functie de context, sunt comercianti si rolul lor este să vanda mult dacă se poate scump cu profit cat mai mare. Cumpara ieftin si de multe ori prost si incearca să pacaleasca clientul, nu toti samsari majoritatea practica astfel de lucruri.

Ce tipuri de oameni se ocupa cu treaba asta.

Oamenii interprinzatori fara carte sau cu carte, oamenii care vor un profit usor si destul de mare. Samsari sunt de doua categori si doua etni: samsarii români si samsarii romi.

Samsari Romani, sunt oameni care aduc marfa ceva mai calitativa si au o credibilitate ceva mai mare fata  de romi, pot fi mai cinstiti dar nu este o regula, bineînțles nu toti si ei vor să catige cat mai mult si să cumpere ieftin, etc. Recomandarea mea dacă va cumparati o masina second hand, este să va intreptati catre ei cu mentiunea să fiti foarte atenti la ce cumparati.

Samsarii Romi (coloratii)   ei sunt  pusi pe rele, cumpara ieftin, vand scump si sunt pusi pe jmecherii mari, repara prost si ieftin, fac acte false, anunturi mincinoase, dau km inapoi, revosesc parti ale masini, cumpara carti de intretinere false, cumpara masini accidentate grav pe care le repara eventual prost si le dezactiveaza martorii in bord pentru airbag-urile care lipsesc si pentru centurile pretensionate.  Majoritatea nu sunt de incredere cu cateva excepti, este bine să evitati cumpararea de masini de la astfel de categorii de oameni. Ei nu vor decât să catige bani multi prin ori ce metoda fara să îi intereseze calitatea sau onoarea ba chiar sunt mandri ce tepe dau, amintesc nu toti o mare parte din ei.

Practicile ambelor categori sunt asemanatoare cu mentiunea ca o parte este mai cinstita si se axeaza să vanda ceva mai calitativ iar celata parte lasa de dorit si sunt pusi pe țepe.

Varieati ale samsarilor:

• samsarii români
• samsarii romi
• samsarii cu parcuri auto
• samsarii cu costum
• firme ce aduc masini pe comanda
• parcuri auto care sunt tot un fel de samsari cu renume sau fara renume (vand pentru comision si ceva mai scump decat persoanele fizice, iar de manari nici aici nu sunteti scutiti)
• exclud oameni care ruleaza masinile rapid din cauza plicatiselei indiferent ca sunt masin cumarate noi sau la mana a doua.

Ritaileri sunt samsari?

Da, sunt cei cu firme care cumpara si vand mai departe pentru un conision si care in mod normal respecta legea, in aceasta categorie intra firmele din comert indiferent de categoria bunurilor/marfii vandute.  A fi samsar sau negustor sau vânzător/comerciant in afara de cei care sunt angajaţi este o afacere. Sunt si firme care de ocupa cu comertul de autovehicule dar se numesc dealeri .

A fi samsar sau negustor sau vânzător/comerciant in afara de cei care sunt angajaţi este o afacere si una profitabila, insa respectati sunt  cei care sunt cat mai cinstiti si nu isi bat joc de oameni , vand marfa de calitate si sunt foarte atenti ce vand, prefera să vanda mai mult cu comision mai mic.
Nu uitați ca scopul samsarilor  este să vanda si sa castige bani!!!! cu munca putina. In partea a doua a articolului samsarii, am sa vorbesc doar de samsarii auto, va fi un articol întreg dedicat lor.
Dacă va plăcut articolul nu ezitaţi să-mi lăsaţi un comentariu, îmi susţineţi munca.